Sensibilitatea dentara

Sensibilitatea dintilor (hipersensibilitate dentinara) reprezinta un discomfort al unuia sau mai multor dinti, si este o problema de ordin stomatologic extrem de comuna, cu care se confrunta foarte multi oameni, in special odata cu inaintarea in varsta. Aceasta este resimtita cu precadere cand se consuma bauturi sau alimente fierbinti sau reci, dulciuri, atunci cand un dinte intra in contact cu alti dinti sau cu limba.

Durerea poate fi ascutita, neasteptata, brusca, resimtita la nivelul termintatiilor nervoase ale dintelui/dintilor si dureaza de regula doar cateva secunde, rareori se poate prelungi (aceasta se repeta de-a lungul unei perioade de timp mai indelungate) . Aceasta se caracterizeaza fie printr-o senzatie de furnicaturi ori o strafulgerare de durere ce pot afecta toti dintii, anumite zone ale acestora, doar cativa dinti sau doar unul. Durerea asociata poate fi constanta sau intermitenta, insa nu trebuie confundata cu durerea provocata de afectiuni ale radacinii dintelui sau a nervului (daca durerea este prelungita si creste in intensitate) .

In conditii normale, dentina (stratul ce inconjoara nervul dintelui) este acoperita de smalt la nicelul coroanei dintelui si de gingiile ce inconjoara dintele. In timp, stratul de smalt se subtiaza oferind o protectie mai scazuta a dintelui, in timp ce gingiile se pot retrage, lasand descoperit stratul de dentina. Dentina reprezinta o retea formata dintr-un numar mare de pori sau micro-tuburi dinspre exteriorul dintelui catre nervul acestuia, in centru. Atunci cand dentina este expusa, aceste micro-tuburi (si pulpa dentara din acestea) devin expuse mediului oral extern si astfel sunt stimulate la schimbarile de temperatura ale alimentelor sau de patrunderea aerului. Expunerea la mediul oral exterior determina miscari ale fluidelor in cadrul acestor micro-tuburi creand anumite tensiuni asupra nervului, si astfel dintii devin sensibili la fierbinte sau rece si provocand durerea ca un semnal transmis de catre nervul dintelui.
In general dentistii trebuie sa realizeze o investigatie in prealabil pentru a determina cauza discomfortului provocat de dinti, deoarece dintii pot deveni sensibili si datorita unei traume suferite sau a unor afectiuni dentare ce pot distruge pulpa dentara.

Tipuri de sensibilitate dentara

Exista doua tipuri majore de sensibilitate dentara:
1. Sensibilitatea dentinara – are loc atunci cand stratul de mijloc al dintelui (dentina) este expus mediului oral exterior si poate afecta unul sau mai multi dinti odata.
2. Sensibilitate la nivelul pulpei dentare – are loc atunci cand pulpa dentara (masa de vase de sange si nervi situata in centrul dintelui) reactioneaza la diversi stimuli, provocand durerea; de obicei afecteaza un singur dinte si indica existenta unor leziuni al pulpei dentare.
De asemenea acest tip de durere poate fi resimit si datorita unui dinte rupt (leziuni, carii) sau a unei oburatii defectuoase.

Cauze

Exista foarte multi factori care pot determina o sensibilitate crescuta a dintilor, inclusiv afectiunile parodontale (la nivelul gingiilor), cariile, fisuri ale dintilor, subtierea smaltului, obturatii necorespunzatoare sau presiunea exercitata asupra dintilor prin inclestare sau scrasnitul acestora (bruxism) .

1. Dentina reprezinta stratul interior al dintelui ce comunica cu pulpa dentara prin intermediul micro-tuburilor dentinare. Expuse la caldura, raceala, dulce/ acru/ sau atingere/ presiune aceste terminatii nervoase cauzeaza sensibilitate crescuta a dintilor. Expunerea dentinara se produce atunci cand stratul exterior al dintelui nu este acoperit, insa cel mai frecvent atunci cand exista o recesiune a gingiilor sau pierderea stratului de cement dentinar de la suprafata dintelui.

Sensibilitatea dentinara poate avea drept cauze:
-subtierea smaltului prin perierea prea dura a dintilor (aceasta poate determina si retragerea tesutului gingival de pe suprafata dintelui) ;
-o igiena orala precara, ce permite bacteriilor acide sa dizolve stratul de smalt al dintelui;
-uzura dintilor dupa o anumita perioada de timp;
-cariile dentare lasate netratate;
-obturatii necorespunzatoare sau defectuoase;
-retragerea gingiilor cauzata de o afectiune parodontala, datorita varstei ori a unei perieri ultra-zeloase ce pot expune radacina dintelui (poate aparea si o sensibilitate axcesiva la nivelul gingiilor) .
-afectiuni ale gingiei (gingivita) - gingia inflamata sau hiper snesibila poate cauza o sensibilitate ridicata a dintilor dar si a liniei gingivale datorita pierderii ligamentelor suportive, deerminad expunerea suprafetei radiculare ce conduce direct la bnervul dintelui.
-varsta poate fi o cauza reala: sensibilitatea dintilor atinge punctele sale maxime in jurul varstei de 25 pana la 30 de ani.
-existenta unei placi bacteriene pe suprafata radacinii dintelui ; tartru;
-folosirea pe termen lung a unor anumite ape de gura: in special cele ce contin anumiti acizi care pot agrava aceasta problema a sensibilitatii dentare, mai ales daca este expusa dentina (este necesar sfatul unui specialist cu privire la folosirea unei solutii fluoride neutre) ;
-interventii chirurgicale la nivelul gingiei ce au determinat expunerea radacinei dintelui sau curatarea/ innalbirea dintilor, tratamentul radicular, inserarea unei coroane dentare sau restaurarea unui dinte. (sensibilitatea cauzata de procedurile dentare dispare de obicei dupa circa 4-6 saptamani) ;
-utilizarea in exces a materialelor si substantelor pentru innalbire a dintilor (de exemplu pasta de dinti cu bicarbonat de sodiu sau peroxizi), in special atunci cand radacinile acestora sunt deja expuse mediului oral exterior.
-consumul in exces al bauturilor si alimetelor ce contin acizi, daunatori smaltului.

2. Sensibilitatea dezvoltata la nivelul tesutului pulpei dentare (ce contine numeroase vase de sange si terminatii nervoase) se poate datora:
- unor carii severe sau a unor infectii;
- fisuri ale dintelui (ce se pot umple cu bacterii din placa bacteriana cauzand inflamarea pulpei dentinare) ;
- o interventie recenta asupra dintelor cu freza;
- inclestarea sau scrasnitul dintilor in mod excesiv;
- o obturatie necorespunzatoare;
- presiunii exercitate la nivelul dintilor.

In afara de acestea exista si o serie de tratamente dentare ce pot provoca sensibilitate ridicata a dintilor : innalbirea, curatarea dentara profesionala, atasarea unor aparate dentare sau realizarea unei obturatii. Insa aceasta dispare intr-o perioada de timp de cel mult cateva saptamani.
De cele mai multe ori aceste probleme apar odata cu retragerea tesutului gingival, ce acopera ca o patura protectiva radacinile dintelui. Exista doua cauze principale a retragerii liniei gingivale:
-perierea necorespunzatoare si prea energica a dintilor, creand o presiune prea mare asupra acestora si indepartand tesutul gingival de la baza dintilor;
-o igiena orala precara conduce de cele mai multe ori la depunerea tartrului in jurul dintilor si al gingiilor: acesta este responsabil si pentru diverse boli periodontale si a gingivitei ce duc la retragerea gingiei.

Primul pas in a face ceva pentru a reduce sensibilitatea dentara este determinarea cauzei declansarii acesteia. In cazul identificarii unei expuneri dentiare ca si cauza principala trebuie avute in vedere:
-utilizarea unei periute de dinti cu perii moi ;
-perierea dintilor trebuie sa se faca corespunzator pentru a evita abraziunea exercitata asupra smaltului si retractiei tesutului gingival;
-utilizarea unei paste de dinti speciala pentru reducerea sensibilitatii.

In final, indiferent daca aveti nevoie de interventia unei specialist ori produse de igiena orala, cel mai important pas il reprezinta determinarea cauzei sensibilitatii dintilor de catre un specialist si apoi recomandarea unei solutii optime.

Simptome

Ambele tipuri de sensibilitate dentara manifesta o reactie puternica in contact cu caldura sau raceala. Principalele simptome sunt:
-dintii dumneavostra sunt sensibili la presiune, in mod repetat;
-un singur dinte manifesta o sensibilitate ridicata ceea ce poate indica o afectiune la nivelul pulpei dentare.
-sensibilitatea dintilor nu scade nici dupa utilizarea a doua saptamani consecutive a unei paste de dinti speciale, pentru dinti sensibili.
-apar dureri dentare ce dureaza mai mult de o ora. s
-gingia din jurul unui dinte sensibil isi schimba tonalitatea culorii.

Preventie
Sensibilitatea dentinara poate fi redusa si prevenita prin:
-o igiena orala corespunzatoare: o periere corecta a dintilor si utilizarea atei dentare;
-perierea trebuie sa se faca in jos si in sus si nu laterala;
-utilizarea unei periute cu perii moi sau foarte moi;
-utilizarea unei paste de dinti cu fluor sau a pastelor speciale pentru dinti sensibili;
-clatirea regulata cu apa de gura (de preferat a unei solutii neutre) ;
-tratarea problemelor privind inclestarea dintilor.

Sensibilitatea pulpei dentare poate fi controlata doar prin tratament al canalului radicular, in majoritatea cazurilor.

Daca discomfortul persista trebuie neaparat contactat un specialist. Exista cateva proceduri dentare care contibuie la reducerea sensibilitatii dentare:
-material adeziv sau de obturatie pentru a acoperi suprafetele radiculare expuse;
-lac fluorurat aplicat pe suprafata radiculara expusa;
-material de obturatie a dentinei aplicat pe suprafata radiculara expusa.

Cheia prevenirii sensibilitatii dintilor este reprezentata de impiedicarea retractiei gingivale. Aceasta se realizeaza in principal prin reducerea presiunii de periere asupra dintilor. Insa de multe ori obiceiurile populatiei privind perierea sunt eronate. Exista insa doua tipuri de periute speciale pentru a preveni aceasta problema: una dintre ele este o periuta electrica avansata ce are capcitatea de aindeparata tartrul si se opreste atunci cand se aplica o presiune prea mare asupra dintilor (Braun 3D Excel, Sonicare) , iar cealalta activeaza un semnal luminos atunci cand se exercita prea multa presiune asupra dintilor (Alert) . De asemenea prevenirea gingivitei si a altor afectiuni perodontale impreuna cu o igiena orala adecvata sunt cruciale in a impiedica retractia tesutului gingival. Utilizarea atei dentare este foarte importanta pentru a curata acele portiuni ce nu sunt accesibile periatului.

Tratament

Tratament al sensibilitatii dentinare:

Utilizarea unei ape de gura sau a unei paste de dinti cu fluor (recomandate de specialist, adecvat fiecarui caz) poate reduce din sensibilitatea dintilor intr-o anumita masura. Tratamentul unui specialist va include o curatare corespunzatoare a dintilor urmata de aplicarea unui lac fluorurat ce va intari dintii si va bloca micro-tuburile din alcatuirea dentinei. In cazul acuzarii unei sensibilitati extrem de ridicate se va folosi anestezia locala chiar si pentru curatarea dintilor.

Tratament al sensibilitatii pulpei dentinare:

Atunci cand aceasta sensibilitate se manifesta datorita unui material de obturatie din argint, aceasta problema se va rezolva de la sine, odata cu trecerea timpului sau poate fi remediata prin lustruirea plombei respective. Chiar si sensibilitatea dezvoltata datorita scrasnitului sau strangerii fortate a dintilor poate fi ameliorata prin tratament clinic. Doar in cazul in care terminatiile nervoase ale dintelui sunt afectate, singura optiune ar putea fi tratarea canalui radicular (tratament endodontic) .
In cazul in care retractia gingivala este cea care cauzeaza sensibilitatea crescuta, medicul specialist va utiliza un agent de legatura pentru a „sigila” dintele sensibil.

Un progres important in tratamentul sensibilitatii dintilor s-a facut prin realizarea unei paste de dinti cu clorura de sodiu, ce determina ca mineralele continute in saliva sa se crsitlaizeze si sa acopere porii expusi ai radacinilor dintilor astfel incat stimulii de temperatura sa nu aiba acces la nervul dintelui. Insa alimentele si bauturile bogate in acizi pot spori sensibilitatea dentara si sa lucreze impotriva actiunii pastei pentru dinti sensibili.