Astigmatismul

Astigmatismul reprezinta o tulburare de refractie a globului ocular; caracteristic acestei afectiuni este faptul ca obiectul privit de catre o persoana, (dupa ce lumina traverseaza sistemul de lentile ocular), nu va mai avea un focar de proiectie unic si punctiform, ci mai degraba multiple focare liniare sau neregulate; altfel formulat, puterea de refractie a globului ocular nu este aceeasi pe toate meridianele – iar imagina unui obiect, proiectata pe retina, devine de forma eliptica. Din punct de vedere clinic, astigmatismele pot fi clasificate in doua categorii: astigmatisme regulate si astigmatisme neregulate. In astigmatismul regulat, cele doua meridiane anormale sunt perpendiculare intre ele; in astigmatismul neregulat exista mai multe meridiane cu refractie diferita, acestea nefiind perpendiculare intre ele. Meridianele globului ocular, reprezinta linii conventionale, trasate prin sectionarea imaginara a ochiului, de catre planurile perpendiculare pe ecuatorul acestuia.

Astigmatismul poate fi cauzat de catre deficitul de sfericitate al suprafetei anterioare a corneei; astfel, razele paralele de lumina, venite de la infinit, vor suferi un proces inegal de refractie si implicit vor contribui la formarea pe retina, a unei imagini distorsionate si neclare.
La persoanele cu astigmatism cornea are un aspect bombat. Oricare persoana prezinta un astigmatism fiziologic, care insa nu necesita corectie optica, vederea fiind clara. Astigmatismul poate fi prezent inca de la nastere (astigmatism congenital) ; de asemenea, astigmatismul poate fi dobandit in urma unor interventii chirurgicale asupra globului ocular, sau ca urmare a unor boli oculare (keratocon = deformare conica a corneei) .

Patogenie si cauze

Astigmatismele neregulate se datoreaza tulburarilor aleatorii de sfericitate ale componentelor dioptrului ocular; cel mai frecvente este vorba de tulburari de sfericitate ale fetei anterioare a corneei, care pot avea diferite cauze: cicatrici restante in urma unor afectiuni inflamatorii, cicatrici aparute in urma unor traumatisme corneene, sau keratocon. De asemenea, astigmatismul neregulat poate fi cauzat inclusiv de catre anumite patologii ale cristalinului – lenticonul anterior sau posterior (lenticonul este o protruzie situata pe fata anterioara sau posterioara a cristalinului, de forma conica sau sferica si aspect ca de pata de ulei) . Aceste neregularitati ale componentelor dioptrului ocular (cornee sau cristalin) sunt responsabile de difractia anormala a razelor de lumina ce traverseaza mediile transparente si refringente ale globului ocular.

Astigmatismele regulate sunt produse in marea lor majoritate de catre anomaliile de suprafata ale corneei; ele au un caracter stagnant si afecteaza simetric cei doi globi oculari. Fiziologic oricare individ prezinta un mic grad de astigmatism al corneei (acesta nu depaseste 1 dioptrie) ; astigmatismul fiziologic al corneei nu necesita corectie cu lentile, deoarece el este anulat de catre astigmatismul fiziologic invers, al cristalinului.

Astigmatismul regulat este determinat genetic; neregularitatile suprafetei corneei se pot mosteni in cadrul aceleeasi familii; de asemenea, anomaliile de curbura ale corneei pot aparea secundar unor procese patologice: tumori ale pleaopelor, tumori ale orbitei, cicatrici posttraumatice ale corneei, ulcer corneean, herpes corneean sau keratocon.

Cristalinul poate fi implicat si el in aparitia unor astigmatisme regulate, in foarte rare cazuri, mai ales atunci cand apar deformari majore, luxatii sau subluxatii ale acestei lentile. De asemenea, exista si un tip de astigmatism care se datoreaza modificarii de pozitie a retinei – situatie intalnita in caz de miopie forte. Cu toate acestea, fata anterioara a corneei si implicit sfericitatea acesteia, joaca cel mai important rol in aparitia astigmatismelor, aceasta deoarece, la acest nivel (separatia dintre aer si cornee) are loc cel mai important pas al fenomenului refractiei (cornea separa doua medii cu indice de refractie diferit) .

Astigmatismele regulate pot fi clasificate in trei categorii distincte:

- astigmatism simplu: este vorba de existenta a doua focare pentru aceeasi imagine, unul plasat la nivelul retinei iar celalat focar este plasat in fata retinei (astigmatism simplu miopic) sau in spatele retinei (astigmatism simplu hipermetropic) .

- astigmatism compus; cele doua focare ale aceleiasi imagini sunt ambele plasate in fata retinei sau ambele plasate in spatele retinei (astigmatism compus miopic si astigmatism compus hipermetropic) .

- astigmatism mixt; reprezinta situati in care cele doua focare ale aceleiasi imagini sunt plasate diferit in raport cu retina; un focar este plasat in fata retinei iar celalat focar este palsat in spatele retinei.

Astigmatismele pot fi congenitale (prezente inca de la nastere), sau dobandite in cursul vietii ca urmare a unor boli inflamatorii oculare, interventii chirurgicale sau formatiuni tumorale. Functie de pozitia meridianelor afectate, astigmatismele pot fi pe axele principale ale globului ocular sau pe axele oblice. Fiind o tulburare refractiva, valoarea unui astigmatism se apreciaza in dioptrii; un astigmatism care depaseste 3 dioptrii poate fi considerat ca fiind un astigmatism mare. Astigmatismul este frecvent diagnosticat in randul scolarilor; cea mai mare incidenta o are astigmatismul hipermetropic simplu, iar cel mai rar diagnosticat este astigmatismul mixt.